Piața românească de sănătate și fitness

Piața românească de sănătate și fitness – estimată la aproximativ 812.000 de membri și o valoare de 248 de milioane de euro – a înregistrat o creștere anuală de două cifre în ultimii 5 ani. Aceleași tendințe care au influențat piața europeană de sănătate și fitness au determinat creșterea și pe piața din România. În plus, sunt vizibile câteva tendințe locale, mai ales în București și în alte câteva orașe mari (Cluj, Timișoara, Iași):

• Extinderea ofertei de servicii, condusă în principal de centre de fitness de format mai mare, care oferă o gamă mai largă de cursuri de fitness de grup și facilități, cum ar fi bazinele de înot
• Cerere crescută pentru cluburi de fitness premium, însoțită de o disponibilitate mai mare de a plăti
• Utilizarea sporită a fluxurilor de venituri, cum ar fi cursurile de formare personală și achiziționarea de produse alimentare, băuturi și produse de nutriție sportivă.

Deși înregistrează o creștere rapidă, piața este încă imatură, cu un potențial semnificativ de dezvoltare în viitor. Până în 2023 se preconizează că alți 250.000-300.000 de noi membri se vor alătura pieței de fitness (o creștere de 30-35% față de 2018). Valoarea pieței în 2023 este estimată la 360-380 de milioane de euro (o creștere de 45-55% față de 2018).

Pe partea de cerere, 17% dintre români practică sportul în aer liber, fitnessul fiind al doilea cel mai practicat sport, după alergare, potrivit studiului Sport și stil de viață sănătos în România, realizat de Quantix în 2017. În comparație cu alte țări (Polonia, de exemplu), angajatorii din România nu sunt încă stimulați (din punct de vedere fiscal) să plătească pentru abonamente de fitness sau sport pentru angajații lor.

Densitatea cluburilor este de 0,6 cluburi la 10.000 de locuitori, un nivel similar cu cel din Polonia (0,68), dar mai mic decât în țări precum Spania (0,9) sau Portugalia (1,0). Cu toate acestea, este dificil de comparat piața românească de fitness cu oricare alta din Europa, inclusiv Polonia. În timp ce piața românească urmează de obicei modelele pieței poloneze în alte sectoare (de exemplu, serviciile financiare și comerțul cu amănuntul), în ceea ce privește fitness-ul, fundamentele pieței sunt diferite. În Polonia, clienții și, în consecință, formatele de cluburi, sunt mai degrabă orientate către buget și se concentrează pe funcționalitate, în timp ce în România, clienții sunt mai interesați de oferte premium și se concentrează pe experiența generală (de exemplu, aspectul locației și calitatea echipamentului și a antrenorilor).